Românii ar putea beneficia de zile libere legale, chiar dacă acestea pică în weekend. Consiliul Economic și Social se opune. Stadiul propunerii legislative

Cele șase zile libere legale conform Codului Muncii care pică în weekend în acest an ar uma să fie acordate în timpul săptămânii de lucru, dacă o inițiativă aflată în dezbaterea Senatului ajunge să fie promulgată și publicată în Monitorul Oficial.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii a fost introdusă în dezbaterea Senatului, la inițiativa a 28 de deputați, dintre care 26 liberali și doi social-democrați. Acesta a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în 11 mai, fiind atunci înaintată la Senat, prima cameră care trebuie să o dezbată, conform prevederilor legale.

Astfel, propunerea de află în dezbaterea Senatului, de acum o lună, când a fost înregistrată în procedură simplă, unde este în curs de primire a avizelor legale necesare.

Până în prezent, doar Consiliul Economic și Social a dat avizul, unul nefavorabil, iar Consiliul Legilsativ are termen până inclusiv joi pentru a se pronunța cu privire la această propunere. Dacă trece de votul plenului Senatului și apoi a Camerei Deputaților, for decizional, legea ar urma să intre în vigoare la 3 zile de la publicarea decretului de promulgare în Monitorul Oficial.

Argumentele inițiatorilor

Pe scurt, inițiatorii ar vrea ca statul să fie mai generos în gestionarea celor 15 zile libere legale.

Astfel, la articolul 139, alineatul (2) se modifică şi se completează, după cum urmează:

„(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator. în situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, se arată în propunerea de Lege pentru modificarea și completarea art. 139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii de la Senat.

„Se urmăreşte ca zilele de sărbătoare legală să nu depindă de o situaţie fortuită din punct de vedere calendaristic, ci în orice an cetăţenii să beneficieze efectiv de zile libere. Dacă nu s-ar realiza această modificare legislativă, zilele de sărbătoare legală care se suprapun peste zilele de repaus săptămânal nu ar mai avea valoarea de zile nelucrătoare aşa cum doreşte legiuitorul, deoarece zilele de repaus săptămânal sunt deja zile nelucrătoare per se”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor.

Conform documentului citat, armonizarea acestor sfere oferă şi posibilitatea programării activităţilor familiale în familiile în care părinţii lucrează în ambele sectoare economice (public şi privat), măsură apreciată nu doar de către angajatori şi angajaţi, dar şi de unităţile turistice. în egalămăsură, prin posibilitatea de a se pregăti din timp pentru mini-vacanţele astfel stabilite, turiştii îşi pot planifica în avans aceste mini-vacanţe, iar agenţiile de turism se pot pregăti cu oferte dedicate familiilor şi altor categorii de turişti.

Un argument al ințiatorilor este că românii sunt eruropenii cu cele mai puţine zile libere. „De altfel, raportat la comunitatea europeană, angajaţii români au cele mai puţine zile libere din Uniunea Europeană, adică numai 15, faţă de spanioli care se bucură de 37 de zile libere de la stat, iar elveţienii de 28; la fel şi britanicii, olandezii, germanii şi portughezii”.

Totuși, de exemplu, potrivit reglementărilor oficiale din Spania – preluate de MAE în Ghidul lucrătorului român în Spania și a articiolelor din presa din diaspora, sărbătorile legale libere sunt 14 pe an.

„Calendarul spaniol cu zilele libere pentru anul 2022 numără 14 sărbători legale, ca de obicei. Dintre acestea, opt zile sunt de sărbătoare națională. În plus, există alte patru sărbători, cunoscute sub numele de sărbători substituibile, pe care comunitățile autonome pot alege dacă să le includă sau nu în calendarul de lucru”, potrivit publicației Diaspora Madrid.

Contraargumentele CES

Consiliul Economic și Social a decis, în ședința sa din 24 mai, să acorde un aviz nefavorabil propunerii înaintate. Conform legii, avizele CES – organism tripartit, format din reprezentanții organizaţiilor patronale, ai organizaţiilor sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile – sunt obligatorii, dar consultative.

CES subliniază în documentul elaborat în urma dezbaterilor că, prin măsurle propuse, inițiativa legislativă aduce un cost suplimentar semnificativ pentru angajatori, care ar trebui să aibă suficient timp de pregătire. Măsura va fi dificil de aplicat în companiile în care se lucrează mixt și există o serie de consecințe legate de sporuri și alte beneficii pentru care ar fi necesară o analiză mai aprofundată.

„Măsura propusă este mai degrabă populistă, de natură a atrage după sine o creștere a costurilor suportate de agenții economici”, se arată în document.

Când e următoarea minivacanță a românilor

Pe tot parcursul anului 2022, românii au 15 zile libere, formate din sărbătorile legale, conform legislației în domeniul muncii. Doar șase zile considerate sărbători legale pică în weekend în acest an, comparativ cu 2021, când în opt cazuri aceste zile au fost la sâmbătă sau duminică. Astfel, alte nouă zile libere pică în cursul săptămânii.

Zilele ibere sunt reglementate de Codul Muncii, prin art.139 care precizează și că în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității aceste prevederi nu sunt valabile.

Următorul articol din Codul Muncii reglementează în mod clar aceste situații, așa că  salariaților care lucrează în locurile menționate mai sus, li se asigura compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

Dacă din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru muncă prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Conform legii, Guvernul poate stabili zile libere – punte, pentru a acorda o minivanță de mai multe zile. De exemplu, Cabinetul Ciucă a aprobat, în ședința din 19 ianuarie, un proiect de hotărâre de Guvern prin care s-a stabilit că data de 2 decembrie, o zi de vineri, va fi zi liberă. Astfel, bugetarii vor putea să să bucure de o minivacanță de cinci zile, de la Sfântul Andrei, 30 noiembrie, până duminică, 4 decembrie.

Legea prevede chiar că termenul-limită este 15 ianuarie a fiecarui an pentru a se stabili prin hotărare a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă și/sau care succedă zilelor de sărbatoare legală în care nu se lucrează, precum și zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate.

Următoarea „minivacanță” de trei zile pică cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, din 15 august, care este o zi de luni:

Calendarul zilelor libere și al sărbătorile legale în 2022:

• 1 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou
• 2 ianuarie (duminică) – Anul Nou
• 24 ianuarie (luni) – Ziua Unirii Principatelor Române (Mica Unire)
• 22 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
• 24 aprilie (duminică) – Paștele Ortodox
• 25 aprilie (luni) – Paștele Ortodox
• 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
• 1 iunie (miercuri) – Ziua Copilului
• 12 iunie (duminică) – Rusalii
• 13 iunie (luni) – Rusalii
• 15 august (luni ) – Adormirea Maicii Domnului
• 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
• 1 decembrie (joi) – Ziua Națională a României
• 25 decembrie (duminică) – Crăciunul
• 26 decembrie (luni) – Crăciunul

EY: Câte libere în poate lua un angajat în România

Într-ul articol recent, speclialiștii companiei de servicii profesionale EY, detaliază că, în afara celor 15 zile nelucrătoare de sărbători legale, angajații mai pot beneficia de anumite zile libere, remunerate sau nu. Ele sunt prevăzute în Codul muncii, în acte normative specifice sau reglementări și politici interne de resurse umane ale fiecărei companii, reglementate la nivel local sau aliniate la nivel global.

Simona Tudor, HR & Payroll Manager, EY România, amintește de inițiativa legilslativă din Senat, precizând că acest beneficiu este deja implementat în anumite companii din mediul privat, inclusiv EY.

• CONCEDIUL DE ODIHNĂ. Cel mai comun beneficiu al salariatului este concediul de odihnă, care pornește de la un minimum de 20 de zile, peste care fiecare angajator poate acorda în plus zile de concediu. Criteriile în funcție de care angajatorul poate lua această decizie variază, putând fi legate, de exemplu, de vechimea în muncă sau vechimea în companie. De asemenea, pentru minori, persoanele cu dizabilități, nevăzători sau pentru cei care își desfășoară activitatea în condiții deosebite, angajatorul trebuie să acorde zile de concediu de odihnă suplimentare.
• EVENIMENTE FAMILIALE. În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu sunt incluse în durata concediului de odihnă, zile ce sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Evenimentele pentru care angajații pot beneficia de zile libere plătite pot fi căsătoria salariatului, căsătoria unui copil, naşterea unui copil, decesul rudelor (de gradul unu sau doi), dar și în momentul în care angajatul își schimbă locul de muncă în cadrul aceleiaşi unităţi și își mută cu această ocazie și  domiciliul în altă localitate. Zi liberă se poate acorda și la schimbarea domiciliului în aceeaşi localitate. În trecut, aceste zile, precum și numărul lor era precizat în contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel național. Doar că, în timp, desființându-se contractul colectiv de muncă, fiecare angajator poate decide numărul și criteriile de acordare a unor astfel de zile libere.
• SUSȚINEREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ. Salariaţii au dreptul la 30 de zile concediu fără plată, acordat o singură dată în viață, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diplomă în învăţământul superior. Acest concediu se poate acorda şi fracţionat, la cererea salariatului. Pentru formarea profesională a angajatului, de asemenea, se pot acordă zile de concediu, cu sau fără plată, la inițiativa angajatului sau angajatorului.
• SITUAȚII PERSONALE. Pentru rezolvarea unor situații personale, salariaţii pot beneficia de învoiri sau concedii fără plată. Atenție, însă, deoarece în aceste cazuri este necesară aprobarea prealabilă din partea angajatorului și, de asemenea, în cazul concediului fără plată este obligatorie raportarea către autoritățile de muncă. Trebuie ținut cont că acest tip de concediu neplătit afectează stagiul de cotizare al angajatului și vechimea în muncă.
• INCAPACITATE DE MUNCĂ. În perioada de incapacitate de muncă, angajatul poate beneficia de concediu medical pentru diverse afecțiuni sau stări de sănătate, cum ar fi boală obișnuită, risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea copilului cu dizabilități, accident de muncă sau boală profesională, carantină etc. Cel mai nou tip de astfel de concediu introdus de legislație este concediul medical pentru îngrijirea pacienților cu afecțiuni oncologice.
• PATERNITATE. CREȘTEREA COPILULUI. La nașterea copilului, tatăl poate beneficia de concediu paternal (5 zile + 10 zile, dacă a urmat un curs de puericultură). Ulterior, oricare părinte salariat poate beneficia de concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului, dacă îndeplinește condițiile de eligibilitate.
• DIVERSE. În baza unor legi specifice, în funcție de situație sau context, țînând cont de prevederile și normele de aplicare, întâlnim și alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi: pentru părinți, situații speciale și vaccinare în perioada Covid, autorecenzare, votare, consultații pe perioada sarcinii, analize copil, donarea de sânge, inițierea procedurii de adopție sau de acomodare în cazul adopției, cu plată sau fără. Fiecare dintre acțiunile menționate oferă zile libere.

Suplimentar, angajatorii pot veni cu alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi: pentru ziua de naștere a angajatului, ziua companiei sau orice alt motiv întemeiat. Acestea, însă, necesită o reglementare la nivel intern, precum și criterii de acordare și eligibilitate.

Specialiștii EY recomandă astfel angajaților să se informeze asupra drepturilor pe care le au din punct de vedere legal și al politicilor de companie, să informeze angajatorul cu privire la intenția de a beneficia de zile libere și să verifice dacă solicitarea lor este aprobabilă.